Header image

Duminica Sf. Ioan Scărarul. Sărbătoarea Bunei Vestiri

Mănăstirea Ciuflea a îmbrăcat straie de sărbătoare, Duminică, 7 aprilie 2019, de praznicul Bunei Vestiri.

Catedrala „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” a Mănăstirii, s-a dovedit a fi neîncăpătoare la slujba Sfintei Liturghii oficiată de către Preacuviosiul Părinte Arhimandrit Nicolae, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Duhovnicul Mănăstirii Ciuflea a arătat că Buna Vestire sau Blagoveştenia este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată de documente. Praznicul de astăzi semnifică începutul mântuirii oamenilor, a mai spus Preacuvioșia Sa.

„Buna Vestire este o sărbătoare a Maicii Domnului fiindcă Arhanghelul Gavriil a binevestit Maicii Domnului că va naşte pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, iar faptul că această sărbătoare este începutul mântuirii noastre ca începutul zămislirii lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel veşnic ca Om din Fecioara Maria face ca sărbătoarea să fie şi Sărbătoare Împărătească a Mântuitorului Iisus Hristos. Deci, ea este Sărbătoarea Întrupării Domnului sau Sărbătoarea înomenirii lui Dumnezeu Cel veşnic prin care Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu Se face Om pentru mântuirea oamenilor”, a explicat Arhim. Nicolae.

Sărbătoarea de astăzi este o zi a familiilor care au copii. Această zi a Bunei Vestiri este şi o binecuvântare pentru familie, pentru toţi părinţii care dau naştere copiilor, dar şi pentru cei care nu au copii, însă ajută familiile nevoiaşe care au mulţi copii. Deci, noi vedem că Buna Vestire este binecuvântare pentru întreaga Biserică: pentru familie, pentru copii, pentru părinţi, dar şi pentru maicile şi părinţii duhovniceşti care se află în mănăstiri pentru că ei dau naştere prin rugăciune, prin împărtăşirea cu sfintele taine, prin smerita ascultare lui Hristos Care Se naşte prin virtuţi în sufletul nostru.

Praznicul Bunei Vestiri reiterează momentul în care Fecioara Maria a primit vestea că Îl va naşte pe Mesia, Cel aşteptat de veacuri.

La final, credincioşii de toate vârstele, veniţi în număr mare la Ospățul Credinței, s-au împărtăşit cu Sfintele Taine – Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos şi au ascultat cu evlavie predica zilei.

 ***

În seara Duminicii a IV-a din Postul Mare, obștea monahală și creștinii care au auzit chemarea Bisericii, s-au adunat la Mănăstirea Ciuflea, participând la Acatistului Patimilor Mântuitorului, numită în limbajul bisericesc Pasia – de la cuvântul „patimă”, pentru că această rugăciune a Bisericii ne readuce aminte de ultimile zile din viața pământească a Mântuitorului.

Slujba Pasiei ne apropie de chinurile lui Iisus și ne facem să-L compătimim, ori a compătimi – înseamnă a fi aproape. A compătimi, înseamnă a împărtăși durerea celui căzut. A compătimi – înseamnă a fi mai aproape de Hristos. Ori spre acest urcuș duhovnicesc – spre apropierea de Hristos, suntem chemați cu toții.

Pasiile sunt oficiate de patru ori pe an (după numărul evangheliştilor): în serile din a doua, a treia, a patra şi a cincia duminică (sau vineri) din Postul Mare. După cum reiese şi din denumire, în timpul acestor slujbe sunt rememorate Patimile Mântuitorului, citindu-se textele evanghelice referitoare la aceste evenimente. Conform tradiţiei, în timpul citirii Evangheliei, credincioşii stau cu lumânări aprinse în mâini.