Episcopul Nicolae de Ceadîr-Lunga, vicarul eparhiei de Cahul și Comrat, a oficiat în catedrala mănăstirii Ciuflea, vineri, 3 mai, Denia Prohodului Domnului, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai mănăstirii.
În cuvântul său, duhovnicul mănăstirii Ciuflea a evidenţiat semnificațiile duhovnicești ale slujbei Prohodului.
La sfârșitul Slavosloviei a avut loc tradiționala procesiune în jurul catedralei mănăstirești care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. După procesiune, toți credincioșii prezenți au trecut pe sub Sfântul Epitaf la intrarea în lăcașul de cult. Apoi, Sfântul Epitaf a fost așezat pe Sfânta Masă cântându-se troparul „Iosif cel cu bun chip”.
Stările Prohodului au fost intonate cu multă evlavie și umilință de corul Sfintei Mănăstiri.
Denia Prohodului Domnului cuprinde o serie de cântări sau imne, împărțite în trei stări, inegale ca număr de strofe. Aceste cântări exprimă durerea pentru răstignirea și moartea Mântuitorului. Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul.
Prohodul este impresionant, în primul rând, prin faptul că atrage şi uneşte pe toţi în cântare. În al doilea rând, este un mijloc misionar eficient prin care se face un fel de publicitate, o predică, dacă vrem, a învăţăturilor noastre ortodoxe.
Mesajul pe care îl transmite Biserica prin toată ceremonia este acela al solidaritaţii şi unirii noastre în jurul credinţei şi tradiţiei noastre ortodoxe, dar este, în acelaşi timp, şi un mesaj al dragostei Bisericii faţă de oameni şi a oamenilor faţă de Biserică.
