Icoana Maicii Domnului „DEȘTEPTĂTOAREA ORTODOXIEI” din vârful Muntelui Athos a fost adusă, ieri, la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron” din Chișinău.
Această mare sfințenie se va afla spre închinare credincioșilor în incinta Mănăstirii până la data de 26 ianuarie 2020.
* * *
Istoria icoanei Maicii Domnului „DEȘTEPTĂTOAREA ORTODOXIEI” din vârful Muntelui Athos
În anul 2016, de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din sectorul Ciocana, mun. Chișinău, Moldova a plecat în pelerinaj la Muntele Athos cu o grupă din țară un fiu duhovnicesc care trecuseră printr-o inter- venție chirurgicală la două organe afectate de cancer. Dorința de a ajunge pe vârful Sfântului Munte Athos, care se numește și Grădina Maicii Domnului o avea de 20 ani. Când a găsit posibilitatea a luat binecu- vântare de la duhovnicul său de la aceiași biserică și împreună cu grupa de pelerini au pornit spre Grecia la Sfântul Munte. Închinându-se la icoanele făcătoa- re de minuni și sfinte moaște din mănăstiri, schituri și chilii au ajuns la Schitul Prodromu, care face par- te din Marea Lavră. De acolo au pornit la drum ridi- cându-se cu greu în vârful Muntelui, se mai numește Drumul Maicii Domnului, spre seară au ajuns la Bi- serica Penagheia unde Maica Domnului sa odihnit. După Liturghia de dimineață, care se începe la ora 02:00 după ora Vizantină, la data de 14 noiembrie 2016 vârful Muntelui era acoperit de un nour des până aproape de Biserica Penagheia. Echi- pa formată din 9 pelerini toți din Moldova au ajuns în vârful Muntelui pe la orele 10:00, s-au închinat în fața ușii, care era încuiată a Bisericii cu Hramul Schimbarea la Față făcând metănii. Fiul duhovnicesc fiind unul din cei mai in vârstă s-a închinat la urma mulțumind lui Dumne- zeu că s-a învrednicit să parcurgă Drumul Maicii Domnului ajungând pe vârf. Atunci și-a adus aminte de boala grea prin care trecuse și a început să plângă. A scos băsmăluța ca să-și șteargă lacrimile de pe față, în acel moment o putere nevăzută la încremenit oprindu-i-se răsuflarea și plânsul, simțind cum s-a dezlipit de la trupul său ceva voluminos, care încet-încet se depărta și se auzeau sunete metalice necunoscute, care nu pot fi cu nimic comparate. Când sa depărtat ca la un metru a văzut Icoana Maicii Domnului, iar din prăpastie, care era la șapte-opt metri se ridica o stâncă, apoi a apărut a doua stâncă mai subțire și mai joasă era plină de așchii mici, toate se mișcau sincron. Când a ajuns la jumătate de cale icoana brusc și-a schimbat direcția spre stânca mai groasă și mai înaltă oprindu-se în vârful ei. La un moment ochii s-au concen- trat de la fața Maicii Domnului la umărul drept, unde a văzut un cerc cu steaua în el, iar pe umărul hainei de culoare vișiniu închis se mișca în continuu trei valuri. După aceia icoana s-a pornit în partea stângă a Maicii Domnului trecând pe deasupra răstignirii Mântuitorului ase- mănătoare cu cea de la Golgota, apoi a dispărut după muntele care există până în prezent.
După ce un preot din această grupă a slujit Tedeum, acest fiu duhovnicesc a căutat icoana peste tot pentru a se închina, dar n-a găsit-o, coborându-se cu multă disperare în suflet și lacrimi în ochi. La ieșire din ceață aproape de Biserica Penageia și-a dat seama că atunci când s-a închinat la ușa bisericii ea dispăruse, mai mult ca atât era zi cu soare și cer senin drept că soarele nu la văzut.
La plecare de pe Muntele Athos, grupa a venit și sa închinat la Moaștele Sf. Dimitrie din Thessaloniki, apoi au mers la insula Corfu, unde s-au închinat la Moaștele Sf. Spiridon făcă- tor de minuni. Acolo pentru prima dată a mărturisit vedenia în fața Altarului preotului, care conducea pelerinul, Arhimandritul Pantelemon de la mănăstirea Sf. Gheorghii din or. Ungheni.
La întoarcere în țară a venit la Biserica Nașterea Maicii Domnului de unde a luat binecuvântare și a măr- turisit duhovnicului, sa luat decizia de a picta icoana după cum a fost văzută, numind-o „DEȘTEPTĂTOAREA ORTODOXIEI”, fiindcă Maica Domnului deșteaptă cre- dincioșii ei în timpuri grele de încercare și necazuri de boală. Au fost pictate două icoane, una pentru a fi dusă și donată Bisericii din vârful Muntelui Athos cu Hramul Schimbarea la Față, iar a doua pentru Biserica Nașterea Maicii Domnului din mun. Chișinău sec. Cocana.
La 15 august 2018 s-a organizat un grup de 12 creș- tini in frunte cu parohul bisericii, ca să însoțească icoa- na Maicii Domnului de a fi ridicată în vârful Muntelui în ziua hramului Bisericii de acolo, unde sa arătat mi- nunea Maicii Domnului. Ajungând pe Muntele Athos și pornindu-se de la Mănăstirea Prodromul, spre vârful Muntelui, acești pelerini au ajuns la Biserica Penagheia, dar de acolo icoana se făcea mai ușoara ridicând-o din mână în mână de către alți creștini, care urcau spre vâr- ful Muntelui. Icoana a ajuns înaintea grupului de pele- rini care au însoțit-o din țară, așezând-o în locul unde se arătase minunea, era ora 19:40, cu câteva minute înainte de a se începe Sfânta Slujbă.
Acest fiu duhovnicesc a văzut din nou o minune, un Nour mic nevăzut sa coborât în fața icoanei la câteva sute de metri având forma unui pește, peste puțin timp s-a împrăștiat formând o compoziție nouă cu un fluture în ea. Mai târziu când se întuneca același fiu iarăși a ridicat ochii spre cer și a văzut Nourul într-o compoziție nouă, care se asemăna cu Muntele Athos. Un pelerin din grupă, când filma icoana Maicii Domnului și vârful Muntelui, a filmat Nourul în altă compoziție, iar alt pe- lerin din aceiași grupă a văzut Nourul cum se schimba dintr-o formă în alta cu totul deosebit de cele anterioa- re. Această minune a fost văzută aproape de toți cei care erau pe vârfu Muntelui, iar ei erau mulți, încât nu încă- peau în biserică și în jurul ei. Spre dimineață când mer- gea Sfânta Liturghie sa văzut cum acel Nour stătea de asupra bisericii. Pelerinii din grupă, care din motive de sănătate au rămas în mănăstirea Sfântu- lui Pantelemon la Liturghia de dimineață împreună cu duhovnicul, tot au văzut Nourul de asupra bisericii, au văzut cum se învârtea în jurul bisericii de parcă era un râu de apa. În timpul Sfintei Liturghii apa din mare era atât de liniștită încât se asemăna unui câmp de flori, apoi se schimba în solzi de pește, razele de lumină lega cerul apa și Muntele, se transformau într-o rugăciune Cerească greu de lămurit. Nu se mișca nimic decât Nourul din vârful Muntelui Sfânt.
Prin această minune, prin binecuvântarea și arătarea Nourului care păzește Muntele Athos se da slava și cinste Preasfintei Maicii Domnului, Stăpâna și Ocrotitoarea tuturor mănăstirilor și călugărilor ce se află în grădina Ei.
