Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost cinstiți în ziua lor de prăznuire la Mănăstirea Sf. M. Mc. Teodor Tiron – Ciuflea.
Cu acest prilej, în locașul de cult a fost săvârșită Sfânta Liturghie de PC Părinte Nicolae (Roșca), Duhovnicul-administrator al acestui sfânt așezământ alături de care au înălțat sfinte rugăciuni, preoții slujitori, obștea mănăstirii și credincioșii veniți la Sfânta Liturghie.
Sfânta Liturghie a fost urmată de un Tedeum în care s-a cerut mijlocirea către Tronul ceresc a Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
La final, PC Arhim. Nicolae a urat celor care poartă numele celor doi Sfinți Apostoli Petru și Pavel, și derivatele din acestea, sănătate și mântuire, pace și bucurie, întru mulți și fericiți ani oferind în dar celor prezenți câte o iconiță a Maicii Domnului.
***
În cuvântul său, Duhovnicul Mănăstirii a subliniat câteva dintre trăsăturile principale și meritele deosebite ale acestor doi mai mari între Apostoli și mari propovăduitori ai Sfintei Evanghelii, atât între iudei, cât și între neamuri.
Sfântul Petru era fiul pescarului Iona din Betsaida și frate cu Andrei, cel întâi-chemat. După chemarea la misiunea evanghelică, Mântuitorul i-a schimbat numele din Simon în Chefa, adică Piatră – Petru.
Când a fost chemat să devină pescar de oameni, Petru l-a urmat pe Hristos fără să pună întrebări, fără negocieri. A ascultat pentru că era glasul lui Dumnezeu Cuvântul Care-i chema la o misiune dumnezeiască,
Apostolul Petru a propovăduit mai ales în Ierusalim, Iudeea, Samaria, apoi în Antiohia și în Pont, în Galatia, Capadocia, Asia și Bitinia, ajungând până la Babilon. În ultima parte a vieții sale a plecat la Roma, unde a și fost martirizat, fiind răstignit pe cruce cu capul în jos în anul 67, în timpul persecuției împăratului roman păgân Nero.
Sfântul Pavel era evreu născut în Cilicia. Era un om învățat, studiase la școala renumitului învățat Gamaliel din Ierusalim.
Sfântul Apostol Pavel era un rabin înflăcărat care dorea să distrugă noua comunitate a creștinilor. În drum spre Damasc, unde mergea să prindă pe creștinii care au fugit din Ierusalim, pe la anul 34-35, o lumină puternică din cer l-a orbit și l-a trântit la pământ din care Mântuitorul i-a vorbit și l-a chemat la misiunea apostolică.
El a propovăduit în locurile natale (Tarsul Ciliciei), apoi a mers împreună cu ucenicul său Barnaba în trei mari călătorii misionare: în Siria, în Asia Mică și în Europa.
În ultima parte a vieții, Sfântul Pavel a avut parte de mari suferințe, fiind închis în Cezareea Palestinei, apoi în cele două captivități de la Roma. În final a suferit moarte martirică prin decapitare.
