Luni, 9 august 2021, enoriași ai Sfintei Mănăstiri dar și creștini din capitală și suburbii au lăsat la o parte grijile lumești, pentru a participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Ciuflea și a-l cinsti pe Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon.
Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nicolae (Roșca), Duhovnicul-administrator al Mănăstirii, împreună cu clericii sfântului așezământ au săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie începând cu ora 06:30.
Adresându-se mulțimii de credincioși veniți din toate colțurile orașului, Părintele Arhimandrit Nicolae a evocat viața Sfântului Mucenic Pantelimon, pe care a expus-o în contextul oferit de perioada dureroasă din istoria Bisericii, în care numeroasele persecuții au dat lumii sfinți precum Sfântul Gheorghe, Sfântul Dimitrie, Sfânta Varvara și mulți alții.
Nădejdea şi mângâierea ne vin, de la sfinţii lui Dumnezeu, dintre care un loc aparte îl ocupă cel pe care îl prăznuim astăzi, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, doctorul fără de arginţi și ostaș neânfricat al Lui Hristos.
Imediat după ultimul otpust, preoții dimpreună cu creștinii, au ieșit în curtea Mănăstirii unde a fost oficiată Taina Sfântului Maslu – lucrarea sfântă săvârșită în numele Sfintei Treimi, de către preoții Bisericii, prin care se împărtășește credincioșilor harul nevăzut al tămăduirii sau ușurării suferințelor trupești (izbăvirea de boli), întărirea sufletească, iertarea păcatelor.
Sfântul Pantelimon este unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi ai Bisericii. Pomenit în data de 27 iulie / 9 august, acest sfânt este adesea numit “doctor fără de arginţi”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi şi s-a mulţumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui şi nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile făcute. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor, el este un model de doctor, slujitor şi creştin următor lui Hristos.
***
Sfântul şi marele Mucenic al lui Hristos Pantelimon a trăit în cetatea Nicomidia, din Asia Mică, pe timpul împăratului Maximian (286-305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgân Eustorgiu, iar mama sa era creştină şi se numea Euvula. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, ceea ce se tâlcuieşte „cu totul leu”, nume prin care s-a arătat mai înainte curajul mărturisirii de care avea să dea dovadă.
A fost bătut cumplit, ars cu făclii, pus într-un cazan cu plumb topit, apoi aruncat fiarelor sălbatice. Fiind păzit nevătămat cu dumnezeiasca putere, Pantoleon a fost cercetat de Domnul Hristos, Care S-a arătat în chipul bătrânului Ermolae, vindecându-i rănile şi îmbărbătându-l în mărturisire.
Apoi împăratul a trimis la moarte pe preotul Ermolae, împreună cu ucenicii săi Ermip şi Ermocrat, iar a doua zi, văzând stăruinţa în credinţă a lui Pantoleon, l-a osândit la moarte prin tăierea capului cu sabia.
Când a venit acea groaznică clipă a morţii sale, Sfântul, împlinindu-şi rugăciunea către Dumnezeu, a auzit glas din ceruri care i-a schimbat numele din Pantoleon în Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv”. Atunci, Mucenicul a întins de bunăvoie gâtul spre sabie şi i s-a tăiat capul. Era ziua de 27 iulie / 9 august a anului 305.
